Te aud pe tine,
şi iubirea ta nedreaptă,
În urma steagurilor,
eternul mă-asteaptă.
Pe drumul tăcut,
stă demn o cetate:
Iar simţul meu
se-aprinde pe neaşteptate.
Feţe pure, trupuri stricate
În fața mea,
Se uit la mine,
privirea lor e grea.
Strâng ţipete,
le asamblez,
Şi iau pe mine,
ca pe o haină,
Ştiu dragul meu,
Ştiu...
În adânc
e încă iarnă.
