Au trecut mulţi ani, sute...În ochii mei sunt suflete vîndute.
Am văzut ceaţă, şi am văzut curcubeu
Am fost mereu pe drumul meu.
Între raze, pluteşte un înger,
Poate el e, Păcătosul, Lucifer!
Lumea joacă în culoare,
Sau e doar o viziune, aici în odaie.
Iar pe geam, văzut de aici
Amprente grele, şi lipici.
Nu mai ştiu, că e camera-n mine,
Sau eu sunt în ea, între vise pline.
Un cîntec amar, închis în sînge
Curge pe pat, şi focul îl stinge.
Focul din suflet, focul rozelor,
Promisiuni înfipte-adînc în nori.
Aşa văd eu viaţa mea lungă:
Blestem etern, cruzime profună,
Pe umeri duc o criptă vie:
E soarta mea, şi nu o pot deschide.
Nu mai are rost, vraja-i pierdută,
Viitorul numai moarte să-mi aducă.
Că orice vîrstă pot avea,
Căci sunt ca un zeu, dar nu pot crea.
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése